IDIEZ traduc. inglés:
1. to become gravely ill. 2. to make s.o. do s.t. 3. to force oneself to do s.t.
IDIEZ def. náhuatl:
1. nech. Macehualli, tecuani zo tlapiyalli tlahuel mococoa huan neci ayoccanah mocualtlaliz. “Notonanan quemman mococoayaya nelquichihualtiyaya; axquicohuihqueh pahtli huan teipan micqui. ” 2. nic. Macehualli quinahuatia ceyoc ma quichihua itequiuh mehcatzan axquinequi. “Quemman axnicnequiyaya nimaltiz nonanan nechchihualtiyaya ma nimalti. ” 3. Tlach. tlen zan quipalehuia ceyoc. nimo. Macehualli monelchihuilia ica ce tlamantli, mehcatzan axquinequi quichihuaz. “Nechtlamacaqueh chan Esther huan axnicamatqui tlacualli, zan nimochihualtih niccuahqui. ”
IDIEZ def. español:
A. nech. Una persona, un animal silvestre y domesticado que está muy enfermo y se ve que ya no se ha recuperar. “Mi abuela cuando estaba enferma se veia muy mal, y no le compraron medicamento, y despues se murió”.
B. Alguien se está muriendo.