Search Issues: Update 2026-09-16 - Repairs to some of our search pages are ongoing. Thank you for your continued patience!

Meanwhile, elements of the Advanced Search are working and the Alphabetical Listings are working, too.

chīhuāltiā.

IDIEZ morfema: 
chīhuāltiā.
IDIEZ traduc. inglés: 
1. to become gravely ill. 2. to make s.o. do s.t. 3. to force oneself to do s.t.
IDIEZ def. náhuatl: 
1. nech. Macehualli, tecuani zo tlapiyalli tlahuel mococoa huan neci ayoccanah mocualtlaliz. “Notonanan quemman mococoayaya nelquichihualtiyaya; axquicohuihqueh pahtli huan teipan micqui. ” 2. nic. Macehualli quinahuatia ceyoc ma quichihua itequiuh mehcatzan axquinequi. “Quemman axnicnequiyaya nimaltiz nonanan nechchihualtiyaya ma nimalti. ” 3. Tlach. tlen zan quipalehuia ceyoc. nimo. Macehualli monelchihuilia ica ce tlamantli, mehcatzan axquinequi quichihuaz. “Nechtlamacaqueh chan Esther huan axnicamatqui tlacualli, zan nimochihualtih niccuahqui. ”
IDIEZ def. español: 
A. nech. Una persona, un animal silvestre y domesticado que está muy enfermo y se ve que ya no se ha recuperar. “Mi abuela cuando estaba enferma se veia muy mal, y no le compraron medicamento, y despues se murió”. B. Alguien se está muriendo.
IDIEZ morfología: 
chīhua, ltiā1.
IDIEZ gramática: 
tlach3.
Audio for Headword: 

chīhuāltiā

tlahtolli: 
chīhuāltiā
audio_file_wav: 
audio_file_mp3: 
audio_file_aif: