cuālō.

IDIEZ morfema: 
cuālō.
IDIEZ traduc. inglés: 
1. for a fruit or vegetable to spoil because it has been picked at by animals. 2. for the moon to wane. 3. for a tooth to have a cavity.
IDIEZ def. náhuatl: 
Nouhquiya CUĀLOHUA. 1. Ihtlacahui ce cuatlacquetl tlen hueliz tlacualiztli zo axcanah, pampa quicua ce piltecuanitzin zo palani. “Ne nocin nelcualoc pampa axnicpahtihqui quemman nictecpichoh. ” 2. Ihtlacahui metztli iixnezca; eli zan chichiltic zo quemmantica nelyayahuic. “Yalhuaya ica tlayohua peuhqui cualo metztli huan yeca nochi macehualmeh quiilpihtoyah ininmetl pampa quemmantica mocuapa ce tecuani. ” 3. Ihtlacahui macehualli itlancoch. “Arturo cualo itlancoch huan yeca naman axmahuiltito. ”
IDIEZ def. español: 
A. Se pudre comida cosida o seca (maíz, fríjol y chile…) porque agujereo el pájaro o un animal silvestre chiquito. “Mi maíz esta muy podrido porque no lo cure.” B. Podrido.
IDIEZ morfología: 
cuā, lō.
IDIEZ gramática: 
tlach1.