axcualli.

IDIEZ morfema: 
axcualli.
IDIEZ traduc. inglés: 
1. that is spoiled. 2. person who hurts others with witchcraft. 3. soul of a dead person who scares people. 4. animal who foretells bad luck when it cries out. 4. paper cuttings from a ceremony that have been left someplace: they are dangerous to touch.
IDIEZ def. náhuatl: 
1. Ce tlamantli tlacualiztli, ce tlenhueli zo ce tepoztli tlen ihtlacauhtoc. “Axcualli ne tlacualli pampa alahua. ” 2. Macehualli tlen quichihua ma mococo ce acahya pampa tetlachihuia. “Eduardo inanan axcualli pampa tetlachihuia; yeca axquinequih quiittazceh tlen itzoqueh icalnechca. ” 3. Miccatzin itonal tlen temahmauhtia huan quichihua ma quipano ce tlamantli acahya. “Axcualli ne miccatzin pampa quitlapololtih Eliazar quemman yohuiyaya imillah. ” 4. Tecuani tlen tetetzahuia pampa quemman tzahtzi pano ce tlamantli canahya. “Oztotl axcualli quemman tzahtzi itlanempan ce acahya pampa nochipa miqui ce macehualli. ” 5. Tlatectli tlen ica quichiuhtoqueh ce campeca huan tentoc canahya. “Axcualli tlatectli tlen tentoc pan tepetl, yeca axmaz niquinmacahua noconehuan ma yacan ne. ”
IDIEZ morfología: 
ax, cualli.
IDIEZ gramática: 
tlat.