pachoā.

IDIEZ morfema: 
pachoā.
IDIEZ traduc. inglés: 
1. for a bird, a chicken or a turkey to sit on her eggs. 2. for a chicken or turkey to roost somewhere, even if she has not yet laid her eggs. 3. for the male bird to inseminate the female. 4. to bend over. 5. to squash s.o. with one’s body.
IDIEZ def. náhuatl: 
1. qui. Tototl, tenanpiyo zo tenantotolin moteca pan itecciz. "ʻEliazar, ne mopiyo quipachoaya itecciz, hueliz quinequiya tlapachoz. " 2. tla. Tenanpiyo zo tenantotolin moteca canahya campa oncahya tecciztli zo mehcatzan ayicanah quitemiltoqueh itecciz. “Ipiyo Ana quinequiya tlapachoz, yeca motecquiya iihtico chachapalli. ” 3. qui. Oquichtototl, cuapelech zo palach quipantlehco ceyoc tlen cihuatl. “Quemman ce totolin pehua quipiya itecciz, macehualli quitlachilia tlan quena quipachohtoc ce palach. ” 4. nimo. Macehualli, tlapiyalli zo tecuani quiechcapanoltia itlacayo para quichihuaz ce tlamantli. “Maria quiillia iicniuh ma mopacho para quimamaltiz ce coxtalli icuitlapan. ” 5. nic. Macehualli quipechia ceyoc quemman mahuiltiah. “Gabriel quemman mohuilanayayah huanya ichocho quipachoh huan quiahcolcocoh. ”
IDIEZ def. español: 
A. 1. qui/tla. un pajaro, gallina o guajolota, se hecha en sus huevos. “Eliazar, tu pollo se hecha en sus huevos talvés quiere hecharse”. 2. qui. pajaro macho, gallo y guajolote se sube en una hembra. “Cuando una guajolota empieza a poner huevos, una persona ve si deberas lo pisó el guajolote”. 3. nimo. una persona, fiera y animal domestico agacha su cuerpo para hacer una cosa. “Maria le dice a su hermano que se agache para subirle un costal de maiz en su espalda”. B. agacharse.
IDIEZ morfología: 
pachihui, oā2.
IDIEZ gramática: 
tlach3.
Audio for Headword: 

pachoā

tlahtolli: 
pachoā
audio_file_wav: 
audio_file_mp3: 
audio_file_aif: