⚠ Site currently under repair ⚠

Search Issues: Update 2026-08-17 - Repairs are ongoing. Thank you for your continued patience!

Some of our more complex, multi-field searches (such as the search field on our homepage and Search All Fields) are currently under repair and may not work as expected.

Thank you to all our users who emailed to alert us to the problem! We hope to have it repaired soon.

Meanwhile, elements of the Advanced Search are working and the Alphabetical Listings are working, too.

nāmiqui.

IDIEZ morfema: 
nāmiqui.
IDIEZ traduc. inglés: 
1. to encounter s.o. along the road. 2. to stop s.t. from spilling. 3. to receive s.t. in one’s hands that is being unloaded. 4. for a medicine to have a positive effect on a sick person. 5. for s.t. to be appropriate in a ritual or ceremony. 6. for the color, size or style of a piece of clothing to go well on s.o. 7. for the color of an adornment to go well with s.t. 8. for a fire to light. 9. for firewood to light
IDIEZ def. náhuatl: 
1. nic. Macehualli quipantia ceyoc pan ohtli quemman axcanah moilliyaya quiittaz. “Porfirio quinamicqui Rogelio pan ohtli. ” 2. nic. Macehualli quitzacuilia cintli, atl, eztli zo ceyoc tlamantli tlen quitema ceyoc cehcoyoc, para ma axtepehui zo toyahui. “Noahui nochipa quinamiqui atl quemman tlaahuetzi pampa axquinequi azacaz quemman tlachcuenia zan ichan. ” 3. nic. Macehualli quitzacuilia ica imah ce tlamamalli tlen quitepexihuiliah cahuayoh. “Martin quemman quixitomaya itlamamal cahuayoh niman quinotza ceyoc para ma quinamiqui pampa axquinequi ma huetzi tlalchi. ” 4. nech. Xihuipahtli quicualchihua macehualli quemman mococoa. “Edith quena quinamicqui quemman quicohuixiahaltihqueh. ” 5. qui. Ce tlamantli quena itechpohui quemman oncah pan ce campeca zo pan ce tlamantli tlaixpiyalli. “Campa tlatlacualtiah axcanah quinamiqui tlatzotzontli tlen Huapangoh. ” 6. Itlachiyaliz zo itlamachiuhca ce tlamantli tlen macehualli motlalhuilia zo quitlalhuilia ceyoc, quichihua ma neci yehyectzin. “Nomachicniuh axquinamiqui yoyomitl tlen yayahuic pampa achi pilyayactzin. ” 7. qui. Itlachiyaliz ce tlamantli tlen quitlalhuiliah ce tlenhueli, quichihua ma neci yehyectzin. “Iloh tlen ica quiihtzonqui itlaxcalyoyon noma quena quinamiqui. ” 8. qui. Pehua tlitl. “Urbano quemman tlipitza, niman quinamiqui itliuh. ” 9. qui. Cuahuitl pehua tlatla. “Urbano tlipitzqui, huan niman quinamicqui cuahuitl. ”
IDIEZ def. español: 
A. 1. nic. Una persona lo topa a otro en el camino cuando no se lo esperaba. “Porfirio lo topó a Rogelio en el camino. 2. nic. Una persona detiene una cosa ( maiz, agua, sangre, etc.) que hecha otro, para que no se caiga o se tire”. 3. nech. medicamento de yerba que lo hace una persona cuando se neferma. “Edith si le sirvió cuando la bañó con agua y yerba”. 4. nech. Una persona no le hace daño la comida cuando come. “ Ernestina no le quedó la comida que comiól en el mercado de Zacatecas”. 5. qui.Empieza la lombre. B.1.topar a alguien, 2.Agachar algo, 3.Medicina de yerba, 4.daña al estumago. 5.se pernde la lombre. 6.Se quema la leña.
IDIEZ gramática: 
tlach2.